Deficitul contului curent arată că fluxul financiar de intrări din relațiile economice internaționale este mai mic față de cel de ieșiri.
Situația sa este evidențiată în balanța de plăți, care include trei mari componente: bunuri și servicii, venituri primare și venituri secundare.
- Bunurile sunt cele care apar și în balanța comercială, dar cu o metodologie ușor modificată.
- Serviciile cele mai importante țin de transporturi, de sectorul IT, turism și prelucrarea bunurilor aflate în proprietatea terților.
- Veniturile primare includ venituri din muncă, venituri din investiţii în active financiare (investiţii directe, de portofoliu şi alte investiţii) şi alte venituri primare (impozite, subvenții).
- Venituri secundare includ transferurile curente private (inclusiv banii trimiși acasă de românii din străinătate) şi transferurile administraţiei publice.
Ce efecte are deficitul de cont curent
Efectul principal al deficitului de cont curent este presiunea pusă pe leu în sensul devalorizării monedei naționale în raport cu alte valute.
Pentru sustenabilitatea unui deficit de cont curent persistent pe termen lung, este necesară creşterea dobânzii în vederea atragerii fluxurilor de capital care să finanțeze deficitul de cont curent, ceea ce afectează rentabilitatea investiţiilor.
În contextul specializării internaționale și al unor structuri de productie mai puțin competitive eficiente, care să susțina o creștere economică robustă, consumul a fost alimentat în proporție crescută din import, ceea ce a generat accentuarea sistematică a deficitului de cont curent, ajuns în cazul României la peste 8% din PIB, dublu față de limita maximă recomandată pentru stabilitatea macroeconomică.
Dacă un deficit de cont curent superior nivelului considerat sustenabil nu are neapărat conotaţii negative pe termen scurt, putând fi interpretat sub forma unei realocări de capital dintr-o ţară în alta în scopul valorificării unor oportunităţi investiţionale, persistența pe termen lung poate avea consecinţe negative importante.
Este și motivul pentru care țara noastră TREBUIE să reducă acest deficit de cont curent, ceea ce explică traiectoria prognozată curent de Comisia Națională de specialitate. Se poate observa că ar urma să aibă loc o corecție graduală. Însă, și așa, cel mai probabil nu vom reintra în criteriile de stabilitate până la sfârștul actualului de deceniu.
Concret, se poate observa în datele prezentate că marea problemă a României este deficitul comercial, ajuns deja la finalul anului trecut la circa -33 miliarde euro. Serviciile mai ameliorează întrucâtva (+11,5 miliarde euro) acest sold masiv negativ rezultat din gradul redus de acoperire a importurilor de mărfuri prin export de mărfuri (doar 76,6% în 2024).
Soldul este clar negativ și la venituri primare, unde se reflectă (firesc) ieșirile ca urmare a investițiilor făcute deja în România de entități străine. -9,3 miliarde euro înseamnă -2,6% din PIB anual, pentru a avea o idee în acest sens.
În fine, oarecum surprinzător, aportul pozitiv al veniturilor secundare a scăzut considerabil (-42% în 2024 față de 2023) și este relativ minor, de 1,3 miliarde euro (doar 0,36% PIB). Dacă intrările au ajuns la 7,35 miliarde euro, ieșirile (în care se includ sumele trimise din România către exterior de cei care au venit să lucreze aici) au urcat la peste 6 miliarde euro.
Una peste alta, ameliorarea deficitului de cont curent va ține în primul rând de creșterea semnificativă a capacității de a satisface cererea internă pe bază de produse românești și/sau de majorarea importantă a exporturilor acolo unde avem avantaje comparative, pentru a putea susține în grad mai mare importurile.