Anul in care Romania ar putea adopta moneda euro este o intrebare recurenta de ani buni, la care nu s-au dat raspunsuri clare.
Recent, insa, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR (Banca Nationala a Romaniei), a oferit un indiciu destul de clar: nu mai devreme de 4 ani, adica dupa anul 2028.
De ce asa de tarziu? Din cauza modului defectuos in care sunt administrate finantele publice. Mai exact, pentru ca avem un deficit bugetar (diferenta dintre veniturile si cheltuielile statului) prea mare: peste 6% din PIB, dublu fata de norma europeana, de doar 3%.
Iata ce a spus Mugur Isărescu, la audierile din Comisiile reunite de buget-finanţe ale Parlamentului, conform Agerpres:
„Banca Naţională nu consideră că în momentul actual obiectivul de a trece la zona euro este fezabil într-o anumită perspectivă, pentru că totul depinde de maniera în care ţara va reuşi cu politici corecte, consistente, să reducă deficitul public spre 3%. Dacă asta se poate face în patru ani, în cinci ani, în şapte ani, probabil că atunci vom avea şi o trecere la euro, nu mai devreme. Lucrurile sunt legate.”
Guvernatorul Isarescu tocmai a primit un nou mandat de 5 ani la conducerea BNR, ceea ce inseamna ca, cel putin teoretic, si-ar putea incheia cariera odata cu adoptarea monedei euro, o ambitie declarata a acestuia.
Cat de mare este deficitul bugetar al Romaniei?
Conform statisticilor prezentate de BNR, Romania are al treilea cel mai ridicat deficit bugetar din Uniunea Europeana (UE), de 6,6% din Produsul Intern Brut (PIB) in 2023 (vezi foto).
Statistici deficit bugetar Europa
In Raportul BNR privind stabilitatea financiara din iunie 2024 se arata urmatoarele:
„Nivelul deficitului bugetar plasează România în fruntea clasamentului european (-6,6 la sută în 2023, metodologia SEC 2010), după Italia și Ungaria (Grafic 1.12).”
„Această situație accentuează constrângerile cu privire la investițiile publice și nevoia de a intensifica apelarea la fonduri europene nerambursabile destinate realizării de investiții de către guvern.
În plus, acest nivel reclamă atât creșterea gradului de colectare a taxelor și impozitelor, cât și evitarea cheltuielilor care nu generează creștere economică.
Nivelul de colectare a veniturilor fiscale este în continuare printre cele mai reduse din Europa, acestea reprezentând 26,6 la sută din PIB, față de o medie a UE de 40 la sută (date pentru 2023), în timp ce cheltuielile curente se ridică la circa 33 la sută din PIB.
Pe de o parte, îmbunătățirea colectării poate reprezenta un element important pentru corecția deficitului, în condițiile în care decalajul României la colectarea TVA este 36,7 la sută, față de media UE de 5,3 la sută.
Pe de altă parte, Consiliul fiscal recomandă eficientizarea cheltuielilor, motiv pentru care poate fi utilă elaborarea unor revizuiri ale acestora similare celor realizate la nivelul OCDE”, conform documentului BNR.
Care sunt criteriile pentru adoptarea euro?
Legat de conditiile privind trecerea la euro, iata un tabel cu criteriile necesare și evoluția lor în timp până în 2022. Acestea includ, alaturi de deficitul bugetar, inflatia, datoria publica, cursul de schimb valutar, dobanda pe termen lung la titlurile de stat si compatibilitatea legislatiei romanesti cea a Uniunii Europene (vezi aici detalii)
Criterii adoptare euro Romania
Asumarea unei date-țintă pentru adoptarea euro este o idee bună?
Mugur Isărescu, guvernator BNR, 2015:
„Da, în măsura în care contribuie la realizarea unui consens politic, constituind deopotrivă o ancoră generatoare de coerență în sfera politicilor macroeconomice și un catalizator pentru reforme structurale.”
„Este însă esențial ca urmărirea câștigurilor în planul convergenței reale să nu fie tributară unei viziuni pe termen scurt, caz în care s-ar realiza cu prețul sacrificării echilibrelor macroeconomice”.